•
Fac parte dintre aceia care se lupta cu ei insisi, spiritul de competitie este intr-un fel neinteles pentru mine.
In ultima vreme insa, de voie, de nevoie, am fost pusa in situatia de a compara rezultatele mele cu ale celorlati. In diverse domenii. Proces usor dureros cateodata. Si vazut de aproape, comparatia rece a rezultatului X cu Y mi-a lasat uneori un gust amar.
Reactia mea initiala a fost sa ignor, sa zic “nu asta conteaza” important e sa particip.
Dar imi dau seama ca fara comparatia cu ceilalti, fara un punct de reper, ceea ce realizez poate sa fie doar o mica parte din potentialul meu. E dureros, dar necesar.
Vazut insa cu un ordin de marime si mai departe, actiunea conteaza mult mai mult decat rezultatul, mai bine sa continui. Desi nu voi ajunge in top, putinul pe care il realizez are un efect pozitiv si imi aduce multa bucurie.
Poate si competitia este buna, iar a nu fi dezamagit de rezultatul comparatiei, o arta. Incerc sa accept infrangerile ca un pas inainte.
•
Weekend-ul trecut a fost tare haios, am intrat pentru cateva ore intr-un univers aparte, al globe trotterilor – calatori de cursa luna aflati in trecere prin Bucuresti. Am vizitat “The funky chicken”, un hostel pe General Berthelot, am intalnit oameni de pe (aproape) toate continentele turisti in orasul in care locuiesc.
I-am cunoscut pe Celine si Roman, in drum din Franta spre Thailanda via Rusia, Mongolia, China.
Si pe draga mea Celine, la capatul unei calatorii solo de o luna de zile in estul Europei.
Plus am aflat ca era inevitabil ca dupa 30 de ani sa trec de la rock la jazz … sunt insa inca in tranzitie!
•
Acelasi balconas, avea jardiniere din tabla ruginita, si solutia a fost sa le imbrac in lemn:
mers la hornbach (au lemn pretaiat la diverse dimensiuni si ambalat in plastic)
croit dupa forma balconului si gaurit cimentul pentru a le fixa cu holsuruburi dupa vopsire (multumiri lui len pentru idei, ajutor si echipamente – e mai greu fara soricel si bormasina)
dat cu grund, dat cu lac incolor de lemn de gradina, dat cu pigment (am amestecat lac-ul incolor cu nuante pe care le aveam deja, pastrasem cateva bucatele din lemnul ramas in plus, pt a verifica nuantele, pana am ajuns la cea dorita).
cumparat muscate curgatoare (tot de pe dn, si anul acesta) si pus in jardiniere
si gata, asa inflorite le am pana la sf de noiembrie….
ps. m-am impacat si cu porumbeii care au cuib deasupra, am pus strategic bucati de plastic transparent in zonele cu “probleme” – protectie de parchet de la ikea, asa ca toata lumea e acum multumita…
